SF

Scurt "SF" de citit tarziu in noapte.

Deja de ani de zile am constientizat existenta unei specii pe care o numesc "arhitectii initiali". Ei nu sunt Arhitectii initiali ai universului, ci doar cei care au pornit sa rostogoleasca bulgarele pentru specia noastra, rasa umana. Am putut sa vad ca au creat o specie umanoida care era Una cu planeta. Era facuta din materie, materie pamanteasca.
Motivul pentru care arhitectii initiali au creat o specie umanoida terestra ar fi, orice de la curiozitate stiintifica, amuzament, extinderea propriei experiente dimensionale prin crearea de corpuri in care s-ar putea intrupa sau crearea propriei lor specii.

Prima specie umanoida pe care au creat-o era diferita de noi in multe feluri. Din punct de vedere fizic, erau "mai densi". Aveau un procent mai mare de ADN terestru decat avem noi acum. Modul lor de comunicare era experiential si complet, nu verbal si fragmentat. Natura si modul lor de a lua decizii erau intrinsec conectate cu planeta si cu fiecare specie existenta pe ea. Mintea lor individuala si colectiva functiona oarecum ca si acele stoluri imense de pasari mici care pot fi vazute uneori pe cer miscandu-se ca un nor inteligent, rapid, facand forme fascinante, fara ca doua pasari sa se ciocneasca vreodata una de alta.

Ne-au creat sa fim flexibili, cu ADN-ul nostru complet deschis. Apoi si-au retras prezenta. Au venit altii si ne-au modificat ADN-ul, natura, rolul si "scopul existentei". Altii si-au adaugat propriul ADN in amestec si au adaugat programe si functii impreuna cu el.
Arhitectii initiali au stiut dintotdeauna ca alte specii vor veni sa se "joace" cu creatia lor. Ca specii extrem de diferite isi vor adauga propriul ADN in amestec. Ca specii cu vibratie inalta vor fi chemate sa se intrupeze aici. Si toate acestea au facut parte din plan. Un fel de polenizare incrucisata "sursa deschisa" intergalactica si interdimensionala.
Intr-o mare masura se simte ca si cum noi si ei avem "aceeasi minte". Ca si cum ei nu numai ca observa de undeva sau de candva, ci si contin toate experientele noastre, gandurile noastre si multe altele. Nu par sa fie atasati de noi asa cum ne-am putea gandi ca este un parinte atasat de propriul copil.
Cea mai puternica energie pe care o percep atunci cand simt cum ne percep ei este de surpriza sau de incantare ca ceva s-a dezvoltat dincolo de cele mai indraznete asteptari sau chiar si faptul ca putem sa-i percepem si sa stim ca exista si ce au facut.
Inspirat din Sursa: ascension101.com by Inelia Benz.